Definiția cu ID-ul 337899:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ICTUS ~uri n. 1) (în versificația antică) Pronunțare intensificată a silabei accentuate. 2) muz. Notă puternic accentuată aflată în primele măsuri. 3) med. Tulburare puternică a organismului, cauzată de acțiunea unor factori externi; șoc. /<lat., fr. ictus