3 definiții pentru ibrictar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ibrictar m. slujbașul Curții fanariote care prezenta Domnului ibricul de spălat mâinile (după datina orientală). [Turc. IBRIKTAR].
ibrictár m. (turc. tot așa, compus ca și baĭractar). Vechĭ. Acela care turna apă din ibric domnuluĭ ca să se spele.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ibrictar, ibrictari, s.m. (înv.) slujbașul Curții fanariote care prezenta domnului ibricul de spălat mâinile.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ibrictar
ibrictar substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)