CURCĂ (pl. -ci) sf. 1 🐦 Femeiușca curcanului; Ⓕ F: ca o ~ plouată, ~ beată, lipsit de curaj, fără vlagă; Ⓟ: a ajunge de rîsul curcilor, a ajunge să rîză de el și cei mai mici sau mai proști ¶ 2 🌿 IARBĂ-DE- ~ = FUMĂRIȚĂ [sl.].

IARBĂ-DE-CURCĂ s. v. fierea-pământului, fumăriță, potroacă, țintaură.

iarbă-de-curcă s. v. FIEREA-PĂMÎNTULUI. FUMĂRIȚĂ. POTROACĂ. ȚINTAURĂ.