ialomiță TDRG inserează cuvîntul ca variantă a lui Ialoviță „vacă îngrășată pentru tăiere” < sl. jalovica „vacă stearpă”. DA adaugă că numele topic Ialomița are aceeași origine, pornindu-se de la, sensul de „loc nelucrat” (la fel și Iorgu Iordan, Nume de locuri, p. 88; cf. s.-cr. jȁlovica „loc sterp” ; CADE nu inserează cuvîntul). Se înțelege că vacile sterpe sînt îngrășate pentru tăiere. Dar cum se explică introducerea lui m ? Singurul care se ocupă de aceasta este Mihăilă, p. 79, care crede că v a devenit m în același fel ca în pimniță < pivniță. Dar în acest din urmă cuvînt a avut loc o asimilare (vn>mn), iar ialoviță nu conține nici o nazală. Trebuie să pornim de la o formă *ialovmiță, care putea deveni *ialomniță, apoi ialońiță, ialomiță, ca mńel > miel. Această formă *ialovniță găsește un sprijin într-un derivat ucrainean : ялівник „turmă tînără, care nu muncește, vaci sau oi sterpe”. Dar dacă sensul primitiv al lui Ialomița $este „teren steril”, ar trebui să credem că numele rîului vine de la regiunile din jurul vărsării lui, nu de la izvor. Pare mai probabil că avem de-a face cu „turmă tînără, care nu muncește”, pornindu-se de la pășunile din jurul izvorului.