Definiția cu ID-ul 950752:
Arhaisme și regionalisme
hăznui, hăznuiesc, (hăsnui), vb. intranz. – (reg.) 1. A avea folos; a folosi: „O hăznuiesc la toate bolile” (Memoria, 2001: 29). „Cât în lume ai muncit / Nimica n-ai hăznuit” (Ștețco, 1990: 49). 2. A uza de ceva. – Din haznă „folos” + suf. -ui (MDA).