hătmănesc, ~ească a [At: (a. 1803) URICARIUL, VII, 377 / Pl: ~ești / E: hatman + -esc] 1-4 Privitor la hatman (1, 3, 5, 8). 5-8 Care provine de la hatman (1, 3, 5, 8). 9-12 Care aparține hatmanului (1, 3, 5, 8). 13-17 Care se referă la hătmănie (5-9). 18-22 Care provine de la hătmănie (5-9). 23 Care aparține hătmăniei (9).