HĂI² (-ăesc vb. intr.) 1 A striga hăi la vite (spre a le îndemna să tragă, să stea liniștite, etc.): văcarul sta rezemat în bîtă... hăind cînd și cînd Ia vre-o vită (s.-ALD.) ¶ 2 🔫 A striga, a chiui, spre a stîrni vînatul din culcuș: gonașii trebuiau să înceapă a ~ de la poala pădurii (sad.).