Definiția cu ID-ul 950725:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hăbăuc, -ă, hăbăuci, -e, adj. – 1. Zăpăcit, buimac, năuc. 2. (prin exten.) Prost, tont. – Contaminare între magh. dial. habóka și năuc (Șăineanu, Scriban, DER, DEX); din magh. haboka (MDA).