humorescă, piesă în formă* liberă, înrudită cu capriciul*, putând avea și un caracter umoristic. Termenul a fost introdus de Schumann, care și-a intitulat astfel piesa pentru pian op. 20 (1839) și a doua din Piesele-fantezii, op. 88, pentru vl., vcl. și și pian (1842). Exemplul său a fost urmat de Heller, Grieg, Reger etc. Cea mai cunoscută h. este a șaptea din seria de opt h. op. 101 pentru pian de Dvořák.