Definiția cu ID-ul 499111:
Etimologice
humelnic (humelnici), s. m. – Paznic al unui siloz. Rut. hmel’nik „teren semănat cu hamei” (Scriban, Archiva, 1912; DAR), cf. hamei.
humelnic (humelnici), s. m. – Paznic al unui siloz. Rut. hmel’nik „teren semănat cu hamei” (Scriban, Archiva, 1912; DAR), cf. hamei.