HUGO [ügo], Victor-Marie (1802-1885), scriitor francez. Teoretician al romantismului (prefață la drama „Cromwell”). În tinerețe partizan al monarhiei, devine ulterior susținătorul unei democrații liberale. Adversar al lui Napoleon III, a trăit 18 ani în exil. Versuri de factură epică, elogiind ideea de libertate a popoarelor („Orientalele”) sau reconstituind, în secvențe revelatoare, dramatice, istoria civilizației umane („Legenda secolelor”); poeme satirice înfierând tirania („Pedepsele”); lirică de esență meditativă, exploatând sentimentul timpului („Frunze de toamnă”, „Razele și umbrele”, „Contemplațiile”). Drame istorice, întemeiate pe ideea contrastelor caracterologice și temperamentale („Hernani”, „Marion Delorme”, „Regele petrece”, „Ruy Blas”). Romane evocând în spirit demofil viața Parisului („Notre-Dame de Paris”, „Mizerabilii”), aspecte ale Revoluției Franceze („Nouăzeci și trei”) sau lupta omului cu forțele naturii („Oamenii mării”). Opera lui H. se caracterizează prin robustețe, elan spiritual, putere de fabulație imaginație înflăcărată și prin virtuozitate în mânuirea cuvântului.