huc [At: VICIU, GL. / Pl: ~uri, huci / E: cf buc³] 1 sn Gunoi provenit din fân mărunt și fărâmițat, bucățele de lemn și așchii de la tăiat lemne, pleavă de la vânturatul semințelor, nuiele, vreascuri mici Cf bucluc, gogleze, goz, gunoi. 2 sm (Mar) Arbust. 3 sm Tufa. 4 av Chiar. 5 av (Îlav) Tot ~ Peste tot. 6 av (Îal) Chiar tot. 7 av (Îal) De tot.