hreniță sf [At: PANȚU, PL.² / V: hrăn~ / A: și hreniță / E: hrean + -iță cf hreaniță] (Bot) 1 Plantă erbacee, aspră la pipăit, cu frunze cu lobi dințați și cu flori mici, albe Si: urda-vacii (Lepidium campestre). 2 Plantă erbacee cu flori albe, mici, ale cărei frunze se întrebuințează ca salată Si: creson (Lepidium satium). 3 Gălbenea. 4 Năsturel.