hrean sm [At: (a. 1802) IORGA, S. D. XII 143 / V: hăr~ sn, her~, hiran~, hir~, ir~, re~ / Pl: ~eni / E: vsl хрѣнъ] 1 (Bot) Plantă legumicolă din familia cruciferelor, cu tulpina subterană cilindrică, groasă, albă (folosită în alimentație drept condiment) cu franzele mari și cu flori albe (Armoracici rusticana). 2 (Îe) A trăi (sau a se deprinde) ca viermele în ~ A se obișnui cu o viață amărâtă, plină de privațiuni.