3 definiții pentru hotline


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HÓTLINE s. f. 1. Linie telefonică în direct, folosită în perioade de criză diplomatică. 2. Linie telefonică permițând clienților accesul direct la o companie care furnizează anumite servicii. 3. Linie telefonică pentru convorbiri confidențiale despre probleme personale. [Pr.: hotlaĭn] – Cuv. engl.

HOT LINE (Pron.: hot láin) s. n. linie telefonică în direct, folosită în crizele diplomatice. (< engl. hot line)[1]

  1. În acest moment este folosit mai curînd cu sensul: linie telefonică în direct pentru diverse servicii — raduborza

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hótline (angl.) [line pron. laĭn] s. f.

Intrare: hotline
  • pronunție: hotlaĭn
substantiv feminin (F999)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hotline
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural

hotline

  • 1. Linie telefonică în direct, folosită în perioade de criză diplomatică.
    surse: DEX '09 MDN '00
  • 2. Linie telefonică permițând clienților accesul direct la o companie care furnizează anumite servicii.
    surse: DEX '09
  • 3. Linie telefonică pentru convorbiri confidențiale despre probleme personale.
    surse: DEX '09

etimologie: