Definiția cu ID-ul 1246586:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HORCIȚĂ s.f. (Mold.) Muștar. A: De ați avea credință ca un grăunț de horciță. VARLAAM. Pîinea . . . ce-i plămădită cu horciță de cea sălbatecă, amară2. L SEC. XVII, 8v. // B: Pîinea . . . ce-i plămădită cu horciță de cea sălbatecă, amară. L ante 1693, 27v. Etimologie: cf. rus. gorčica. Cf. m u ș t a r.