Definiția cu ID-ul 712137:
Arhaisme și regionalisme
hopâc, s.n. – 1. Petrol (pentru lampă); opaiț, fotoghin. Formă atestată în Strâmtura și Bârsana (ALR 1971: 330): „Aprinzând un hopâc ce era în casă, vede în gura cuptorului o pită de grâu” (Lenghel 1979: 200). 2. Minge la jocul de-a oina (Calendar 2007). – Et. nec.