Definiția cu ID-ul 911851:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HOLÉRĂ, holere, s. f. 1. Boală epidemică gravă, caracterizată prin crampe stomacale foarte dureroase, vărsături și diaree. A și dat holera peste mine; și m-a frămîntat, și m-a zgîrcit cîrcel, și-mi ardea sufletul în mine de sete. CREANGĂ, O. A. 40. Vîlcul bea, se veselește... De holeră nici gîndește. ALECSANDRI, P. P. 38. ◊ Expr. A da holera în cineva = a intra spaima în cineva, a înfricoșa pe cineva. Cu cît mergem înainte, Direptatea-naintează, Dă holera în ciocoi. BOLLIAC, O. 185. 2. Fig. Persoană urîtă și rea; ciumă, sluțenie. Piei, necuratule, de pe fața pămîntului, să scape lumea de o ciumă și de o holeră ca tine. ISPIRESCU, L. 48. – Accentuat și: hóleră.