holding s. n. (ec.) Ansamblu de societăți controlate, în baza participării majoritare la constituirea capitalului, de o persoană sau de o altă societate comercială ◊ „Holdingul dlui P.P., cel care realmente a pus, se pare, monopol pe o bună parte a industriei alimentare din acest județ.” R.l. 12 VII 93 p. 9. ◊ „[Este] o fabrică [...] a cărei conducere e implicată într-un holding internațional” R.l. 7 VIII 93 p. 1 (din engl. holding (company), cf. fr. holding; PR 1930; DEX, DN3)