hold-up s. n. (cuv. engl. americ.) Atac armat în scopul jafului ◊ „Aducând la cunoștință măsurile luate de autorități, el a scos în evidență faptul că, în 1973, 185 de autori ai hold-up-urilor au fost arestați, iar în ianuarie 1974, alți 30.” I.B. 22 II 74 p. 4. ◊ „R.B., principalul organizator al atentatului, trăiește în Brazilia, fiind singurul dintre participanții la hold-up aflat în libertate.” Sc. 12 VII 75 p. 6. ◊ „Hold-up într-o bază N.A.T.O.” I.B. 26 VII 75 p. 8 [pron. holdap] (cf. fr. hold-up; WT, LII; DMC 1950; D. Am.)