Definiția cu ID-ul 499003:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
hoher (hoheri), s. m. – 1. Călău. – 2. Hingher care omoară cîinii vagabonzi. Mag. hóhér (Cihac, II, 506; Gáldi, Dict., 136). Sec. XVIII. În Trans. și Mold. – Der. hoheri, vb. (a chinui).