Hohenzollern m. 1. vechiu principat al Germaniei între Wurtemberg și Baden: 87.000 loc., face azi parte din Prusia, cu cap. Sigmaringen; 2. ilustră familie germană din care se trag casele domnitoare din Prusia (Germania) și România. Străbunul ei ar fi un conte Tassilon, mort pe la 800. În sec. XII, familia se despărți în două spițe: de Suabia și de Franconia, cea dintâi trunchiul casei regale a Prusiei. La 1576, spița suabă de Hohenzollern se împărți în două ramuri: Hohenzollern-Hechingen și Hohenzollern-Sigmaringen, cea dintâi, stinsă în linie bărbătească dela 1869. Capul casei de Sigmaringen, principele CAROL ANTON (m. 1885), avu doi fii: pe principele LEOPOLD (mort în 1907), a cărui candidatură la tronul Spaniei a provocat răsboiul franco-german dela 1870 (căsătorit cu Dona Antonia, infanta Portugaliei; cu care avu pe principii Wilhelm, Carol și Ferdinand, cel din urmă atunci moștenitor prezumptiv al tronului României) și pe principele CAROL, regele României, căsătorit cu Elisabeta, principesa de Wied. V. Carol, Elisabeta, Ferdinand.