hodâr! i [At: IONESCU-BOTENI, S. N. 261 / E: ns cf codâr] Cuvânt cu care se alungă câinii Cf nii, țibă.

hodîr, V. odîr.

odîr și hodîr (Munt. Trans.) interj. de alungat cîniĭ, ca și țibă.

țíbă (est), interj. de alungat cîniĭ: țibă cîne! (rut. aciba, țibă, ĭar cip-cip, interj. de chemat găinile, ca rom. puĭ-puĭ; litv. ciba-ciba, de chemat meiĭ și oile; ung. csiba, afară! sas. tsiba, cîne cĭobănesc. Bern. 1, 130). – În vest (h)odîr. V. cucĭu.

hodîr interj. – Servește pentru a speria sau goni cîinii. – Var. codîr. Creație expresivă.