HOBOT (pl. -te) sn. 1 🔧 Partea saniei numită și ,,bot(niță)„ sau,, cruce” (🖼 2560) ¶ 2 Mold. Bucov. Trans. 🎩 Tulpan de lînă sau de mătase cu care se învelește capul miresei după cununie, sovon, zovon, balț, tulbent, procov: au rămas... numai mireasa... cu ~ul rupt (SB.); Tulpănașe de mătasă... Mie ~ de mireasă (VOR.) ¶ 3 Ⓕ Văl: Noaptea își întindea pe încetul tristul ei ~ (NEGR.) [blg. hobotŭ „bot, rît”].