4 definiții pentru hipotimie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIPOTIMÍE, hipotimii, s. f. (Med.) Diminuare a tonusului afectiv (în stările depresive). – Din fr. hypothymie.

HIPOTIMÍE, hipotimii, s. f. (Med.) Diminuare a tonusului afectiv (în stările depresive). – Din fr. hypothymie.

hipotimie sf [At: D. MED. / Pl: ~ii / E: fr hypothymie] (Med) Diminuare a tonusului afectiv (în stările depresive).

HIPOTIMÍE s.f. (Med.) Scădere a bunei dispoziții în stările depresive. [Gen. -iei. / < fr. hypothymie, cf. gr. hypo – sub, thymos – spirit].

HIPOTIMÍE s. f. 1. hipofuncție a timusului. 2. scădere a bunei dispoziții în stările depresive. (< fr. hypothymie)

Intrare: hipotimie
hipotimie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipotimie
  • hipotimia
plural
  • hipotimii
  • hipotimiile
genitiv-dativ singular
  • hipotimii
  • hipotimiei
plural
  • hipotimii
  • hipotimiilor
vocativ singular
plural

hipotimie

  • 1. medicină Diminuare a tonusului afectiv (în stările depresive).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Hipofuncție a timusului.
    surse: MDN '00

etimologie: