hipotermie s. f. (biol.) ◊ „Dacă am spitaliza pacientul îndată după accident, dacă s-ar respecta în ambulanță condițiile de hipotermie (răcire) a suprafeței traumatismului și dacă, în fine, am putea interveni fără întârziere, rezultatele obținute ar fi mai presus de așteptări.” Sc. 4 I 78 p. 3; v. și 22 III 81 p. 1 (din fr. hypothermie; DM, DZ; DN3, DEX-S)