HIPERESTEZÍE (< fr.) s. f. Creștere a intensității senzațiilor și percepțiilor, datorată coborârii pragului senzorial. Apare în perioade de suprasolicitare nervoasă și fizică, în debutul bolilor infecto-contagioase sau psihice, când persoanele afectate nu suportă lumina, căldura, zgomotul.