Hilda Prenume feminin mai puțin folosit la noi, Hílda reproduce pe cale cultă germ. Hilde, Hilda. Atestat încă din prima jumătate a sec. 7 (Hilda, cea sanctificată de biserică și amintită în calendarul catolic, a trăit între anii 614-654), numele corespunde cuvîntului vechi german de sus hilta, hiltia „luptă, bătălie”, element secundar sau primar de compunere al mai multor nume germanice: Hildegunda, Hildelide, Hildigrim, Clotilda, Matilda, sau masc. Hildebert, Hildegard, Hildebrand (cunoscut mai ales datorită celui mai vechi cîntec eroic german, notat fragmentar în jurul anului 800, Hildebrandslied (Cîntecul despre Hildebrand) etc. Nume simplu format de la cuvîntul amintit sau probabil o scurtare din multe alte nume compuse, Hilda este destul de frecvent în toate țările apusene. Folosit mai demult în Transilvania de populația săsească, Hilda apare și la români în ultima vreme. Un alt prenume din aceeași familie și frecvent în Transilvania este magh. Ildiko, care nu apare în afara zonelor cu populație de origine maghiară. ☐ Fr. Heude, Hude, germ. Hilda, Hilde, it. Ilda, magh. Hilda, Ildiko etc.