opțiuni
  • info

14 definiții pentru high-life

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIGH-LIFE s. n. Denumire dată înaltei societăți. ♦ (Adjectival) De elită. [Pr.: haĭlaĭf] – Cuv. engl.

HIGH-LIFE s. n. v. hailaif.

HIGH-LIFE s.n. v. hailaif.

HIGH-LIFE HAILAIF/ s. n. denumire dată înaltei societăți burgheze; lumea bună. ◊ (adj.) de elită. (< engl. high life)

HIGH-LIFE [pr.: hai-laif] n. Societate înaltă, plină de rafinament. /Cuv. eng.

high-life n. (cit. hai-laif), lumea mare, societatea aleasă.

*high-life n. (cuv. engl. care se pron. haĭlaĭf = „înaltă vĭață”, adică „înalta societate, boĭerimea”). Barb. Clasa oamenilor distinșĭ, lumea mare, societatea aleasă, elita, nobleța (fr. haute volée). V. protipendadă.

HAILAIF s. n. v. high-life.

HAILAIF s. n. Denumire dată (în trecut) înaltei societăți. ♦ (Adjectival) De elită. [Scris și: (după engl.) high-life] – Din engl. high-life.

HAILAIF s. n. (Învechit, scris și high-life) Termen folosit în trecut pentru denumirea vîrfurilor claselor dominante din orînduirea burghezo-moșierească; societate pretins înaltă, aleasă; elită. Cu exactitate, cu patimă, la fel cu marii mei pilduitori, consemnam, în jurnalul meu, aceste perle ale high-life-ului bucureștean. GALACTION, O. I 17. ♦ (Adjectival) De elită. [Ceainăria] aia era hailaif pe lîngă asta. PAS, Z. III 168. ◊ Cronicar hailaif = ziarist specialist în cronica mondenă. Spiritualul cronicar high-life citea mai multor tineri din localitate carnetul lui: Cum se pitrece la noi. CARAGIALE, O, II 121. – Scris și: (după englezește) high-life.

HAILAIF s.n. (Rar) Denumire dată în trecut vîrfurilor claselor dominante; așa-zisa lume bună din trecut. ♦ adj. De elită. [Scris și high-life. / < engl. high-life].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

high-life (engl.) [pron. haĭlaĭf] s. n., art. high-life-ul [pron. haĭlaĭful]

*high-life (angl.) [pron. haĭlaĭf] s. n., art. high-life-ul

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HIGH-LIFE [háilaif] (loc. engl.) s. n. Denumire dată înaltei societăți. ♦ (Adjectival) De elită.

Intrare: high-life
  • pronunție: háĭlaĭf
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • high-life
  • high-life-ul
  • high-life-u‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • high-life
  • high-life-ului
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hailaif
  • hailaiful
  • hailaifu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • hailaif
  • hailaifului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

high-lifesubstantiv neutru

  • 1. Denumire dată înaltei societăți. DEX '09 DLRLC DN MDN '00 Șăineanu, ed. VI DE
    • diferențiere Termen folosit în trecut pentru denumirea vârfurilor claselor dominante din orânduirea burghezo-moșierească; societate pretins înaltă, aleasă. DLRLC
      sinonime: elită
      • format_quote Cu exactitate, cu patimă, la fel cu marii mei pilduitori, consemnam, în jurnalul meu, aceste perle ale high-life-ului bucureștean. GALACTION, O. I 17. DLRLC
    • 1.1. (și) adjectival De elită. DEX '09 DLRLC DN MDN '00 DE
      • format_quote [Ceainăria] aia era hailaif pe lîngă asta. PAS, Z. III 168. DLRLC
      • 1.1.1. Cronicar hailaif = ziarist specialist în cronica mondenă. DLRLC
        • format_quote Spiritualul cronicar high-life citea mai multor tineri din localitate carnetul lui: Cum se pitrece la noi. CARAGIALE, O, II 121. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic