HIDRODINÁMICĂ (< fr. {i}) s. f. Ramură a hidromecanicii care studiază legile de mișcare a lichidelor. H. are numeroase aplicații practice în domeniul construirii navelor și a barajelor, la scurgerea apelor prin conducte și la punerea în mișcare a turbinelor. ◊ H. magnetică = știință despre mișcarea mediilor electroconductibile (metale, lichide, electroliți, plasmă) într-un câmp magnetic și a cărei bază teoretică o constituie ecuațiile hidrodinamicii. Are aplicații practice în construirea de generatoare și pompe magnetohidrodinamice sau în realizarea fuziunii termonucleare dirijate.