Definiția cu ID-ul 337349:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HEPTACORD ~uri n. (în Grecia antică) Instrument muzical, constând dintr-o cutie de rezonanță cu șapte coarde care produc sunete când sunt ciupite; liră cu șapte coarde. /<fr. heptacorde