helicon 1. Instrument cu 9 corzi care servea, ca și monocordul*, numai demonstrațiilor acustice. 2. Instr. de suflat de alamă de dimensiuni foarte mari, introdus în fanfară (6). Face parte din familia fligornului (2). Tubul său, cu capătul foarte lung, are formă circulară. H. se poartă în jurul corpului, sprijinit pe un umăr. H. este acordat în fa, mi bemol, do și si bemol. În orch. simf. îi corespunde tuba*. V.: susafon; bombardon.