HELGOLAND 1. Insulă germană în SE Mării Nordului, în golful omonim, în largul estuarelor Elbei și Weserului (Schleswig-Holstein), la 45 km de țărm; 2,09 km²; 2,2 mii loc. (1983). Relief colinar. Stațiune balneară și turistică. Pescuit. A aparținut Danemarcii (1714-1807), Marii Britanii (până în 1890, când a revenit Germaniei). Bază navală germană în timpul celor două războaie mondiale. Dezafectată în 1945. 2. Golf în SE Mării Nordului, pe coasta de NV a Germaniei (Saxonia Inferioară și Schleswig-Holstein). Aici se varsă Elba și Weser.