hegelianism sn [At: DA ms / P: ~ghe-li-a~ / Pl: ~e / E: fr hégélianisme] Sistem filosofic idealist dialectic, creat de G. W. F. Hegel, principiul fundamental fiind „spiritul absolut”, o rațiune universală independentă de cea umană, care se autodezvoltă în virtutea contradicțiilor sale interne.