hedeș, -ă, hedeși, -e, (hedeșeu), adj. – (reg.) Frumos, plăcut: „Boii mândrei, hedeșei, / Căra-u-or lupii cu ei” (Bârlea, 1924, II: 221). ♦ (onom.) Hedeș, Hedeșiu, nume de familie (8 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Posibil din jdd. chídesch „excelent, minunat” (Țurcanu).