HAUPTMANN [háuptmən], Gerhart (1862-1946), dramaturg și romancier german. Inițial drame de viziune naturalistă, axate pe teme sociale pline de compasiune pentru soarta colectivității sau a individului strivit de indiferența și impulsivitatea mediului („În zori”, „Oameni singuratici”, „Țesătorii” – capodopera sa, „Cărăușul Henschel”, „Șobolanii”), apoi neoromantice și simboliste („Clopotul scufundat”, „Înălțarea la cer a Hannelei”) și de inspirație antică („Tetralogia Atrizilor”). Comedii de moravuri („Blana de biber”). Proză cu subiect mistic („Smintitul întru Hristos Emanuel Quint”) sau păgân („Ereticul din Soana”) ori autobiografic („În vârtejul vocației”); poeme epopeice („Till Eulenspiegel”), nuvele („Cantonierul Thiel”); memorialistică. Premiul Nobel pentru literatură (1912).