Definiția cu ID-ul 498879:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hatmán (hatmáni), s. m.1. În Polonia, general în fruntea unei armate. – 2. În Moldova, începînd din sec. XVI, boier de divan, șef al armatei, pîrcălab și portar al Sucevei. – 3. În Muntenia, începînd din 1797, aprod al divanului domnesc, mai tîrziu șef peste zapcii și aprozi. Pol. hetman, din germ. Hauptman (Cihac, II, 137; Berneker 378), cf. rut. ataman, de unde ataman, s. m. (înv., căpetenie a cazacilor), rut. vataman, de unde vătăman (var. vataman), s. m. (Mold., aprod).