HASPEL [háʃpəl] (cuv. germ.) s. n. Dispozitiv de formă cilindrică, format dintr-unul sau două tambure acționate cu ajutorul unei manivele (în minerit, electric sau prin presiunea aerului). Este folosit pentru rularea, respectiv, derularea firelor, fibrelor, sârmelor etc., ridicarea, respectiv, coborârea, unor greutăți sau în tăbăcărie pentru prelucrarea pieilor.