Definiția cu ID-ul 1393557:
Explicative DEX
HARNIC, -Ă, harnici, -e, adj. Care muncește mult și cu rîvnă, care lucrează iute și cu spor ; muncitor, activ, sîrguincios. ♦ (Pop.) Vrednic, destoinic. ◊ Expr. A fi harnic să. . . (sau de. . .) = a fi capabil, vrednic, a fi în stare să. . . – Din bg. haren + suf. -nic.
Exemple de pronunție a termenului „harnic” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50