hardal s [At: PANȚU, PL.² / Pl: ? / E: tc hardal, cf ngr χαρδάλι] (Bot; reg) Muștar-de-câmp (Sinapis arvensis).

hardál m., pl. lĭ, ca plantă și n., pl. urĭ, ca substanță (turc [ar.] bg. rut. hardal, muștar). Sud-est. Muștar sălbatic (sinápis arvensis), de care se unflă vitele cînd mănîncă prea mult. V. muștar.

hardal s.m. (reg.) buruiană numită și muștar-de-câmp, muștar-sălbatic, muștar-țigănesc.