* HAOS (pl. -uri) sn. 1 Starea confuză și lipsită de orînduială în care se aflau elementele din care s’a zidit lumea, înainte de creațiune: parcă s’ar fi deschis zăgazurile vremilor trecute și ~ul ar fi inundat lumea (D.-ZAMF.) ¶ 2 Ⓕ Amestecătură, neorînduială, confuzie de nedescris: Și ce ~, ce amestec, De vedenii și ’ntîmplări (VLAH.); e un ~ negru și nepătruns (DLVR.); colo departe în ~ul sgomotos al Bucureștilor (CAR.) [gr.].