Definiția cu ID-ul 714342:

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HANNIBAL (247-183 î. Hr.), general și om de stat cartaginez. Fiul lui Hamilcar Barca și frate cu Hasdrubal (1). Strălucit strateg al Antichității. În al doilea război punic (218-201 î. Hr.), fiind comandant-șef al armatei cartagineze, a condus una dintre cele cele mai vestite campanii militare din istorie, în cursul căreia a traversat Pirineii, Alpii și a pătruns în Pen. Italică, unde a înfrânt armatele romane în câteva bătălii (Trasimene, 217 î. Hr.; Cannae, 216 î. Hr.). Rechemat în Italia, în 203 î. Hr., pentru a apăra Cartagina, a fost înfrânt de Publius Cornelius Scipio în bătălia de la Zama (202 î. Hr.); în 195 î. Hr., sub presiunea oligarhiei cartagineze și a Romei, a fost nevoit să se refugieze în Asia Mică, la curtea lui Antioh III, suveranul Regatului Seleucid, unde a încurajat ostilitatea împotriva romanilor. După înfrângerea lui Antioh III (190 î. Hr.), amenințat cu captivitatea romană, s-a sinucis la curtea lui Prusias, regele Bitiniei.