HANG (pl. -guri) sn. 🎼 1 Ison; a ținea ~ul, a) a acompania la muzică; b) a însoți, a întovărăși; c) a ținea partea cuiva, a-l aproba, a-i face pe plac: Lin vioarele răsună, iară cobza ține ~ul (EMIN.); toată suflarea și făptura de prin prejur îi țineau ~ul (CRG.); tu le dai nas și le ții ~ul (CRG.); ¶ 2 Țeava cimpoiului care produce tonul bîzîitor [ung.].