hambar sn [At: NECULCE, ap. LET. II, 382/35 / V: am~, hăm~, hămbariu, hâm~, hom~, hombariu / Pl: ~e / E: tc (h)ambar] 1-2 Magazie pentru păstrarea grânelor sau a uneltelor agricole. 3 (Mor) Magazie mică deasupra morii, cu două despărțituri, una pentru grâu, alta pentru porumb, în care se toarnă, prin coșurelele de deasupra, vama datorată morarului. 4 (Reg) Cămară de alimente. 5 Ladă mare de lemn în care se păstrează făina sau mălaiul. 6 (Trs) Ladă mare cu pereți de sârmă împletită, cu acoperiș de lemn prevăzut cu cârlige, în care se agață carnea. 7 (Înv) Parte a corăbiei unde se depozitează încărcătura.