háit, haituri, s.n. Baraj artificial care orientează o parte din apa unui râu de munte spre pârâul morii sau ajută plutele să pornească la vale. ■ (top.) Haitul Morii (Săcel), Haitul de Sus (Botiza), Haitul, fânațe în Dragomirești (Vișovan, 2005); Hait, heleșteu în Borșa (Mihali, 2015: 96). – Din ucr. hat, hatǐ „zăgaz, canal de abătut apa” (Scriban, DEX).