HABAR sbst. 1 Știre, veste; cunoștință: de cîte ori n’a fumat tutun de un franc ocaua... fără să aibă ~ (GN.); Jianul... ~ n’avea că era strănepot al lui Cesianus (i.-gh.) ¶ 2 Grijă, păs; a nu avea ~, a nu-i păsa de loc: Trăsnea dormea pe hat... și ~ n’avea de frig (Crg.); ~ n’am că m’ar întrece altul (sb.) [tc.].