hârjoli vr [At: CONV. LIT. XLIV, 203 / Pzi: ~lesc / E: nct] (Îrg) 1 A se răsfăța. 2 A-și face mendrele.

hîrjonésc (mă) v. refl. (d. hîrjoană. Cp. și cu ung. horsolódni, harsolódni, harsokodni, a se certa. horzsolni, a freca, a hîrjîi. V. și hîrșîĭ). Est. Mă încaĭer, mă lupt (maĭ ales în glumă): copiiĭ se hîrjonesc. – În vest hîrjolesc (CL. 1910, jubilar, 205; 1910, 317 și 1912, 1202). V. vînzolesc.