gătá, gat, (găti), v.t.r. 1. A (se) pregăti, a (se) aranja, a (se) împodobi: „Că-i vreme de să gătat, / Curțile de măturat, / Mesele de încărcat” (Calendar, 1980). 2. A termina, a isprăvi, a sfârși: „Corinduța de-o gătăm / Sus la gazde o-nchinăm”(Calendar, 1980). – Din adj. gata „terminat, isprăvit”, cf. alb. gatit (Scriban, DEX, MDA); din sl. gatiti (DER).