GĂLBEAZĂ, Băn. Bucov. CĂLB(E)'AZĂ sf. 1 🐑 Boală molipsitoare a oilor, produsă de un vierme ce se găsește în ficat și în bășica fierii: Spune-i că turma toată zace de rea gălbează (ALX.); oile le-a dat, că intrase călbaza ’n ele (RET.) ¶ 2 🌿 CĂLBEAZĂ 2 [comp. alb. k ε l' b a z ε, g ε l' – b a z ε].