GÎLCEVI (-evesc) I. vb. tr. și intr. ‡ A murmura, a cîrti împotriva cuiva. II. vb. refl. A se apuca de gîlceavă, a se lua la ceartă, a se sfădi: cînd se vor ~ doi oameni... și va soate den loc unul pre altul (PRV.-LP.); Ei dar odată se gîlceviră Pentru o floare ce întîlniră (ALX.).